Avocații în grevă – semn al democrației în R. Moldova

Read this Article in English.pdf >>
Republica Moldova traversează încă un moment de test esențial pentru democrația sa relativ tânără. Legea 244/2025, care vizează restructurarea profesiei de avocat, a declanșat un conflict deschis între autoritățile legislative și breasla juridică, expunând fisuri în mecanismele de transparență și consultare între puteri.

În centrul crizei se află un amendament introdus și adoptat de parlamentara Efimia Bandalac, fără consultarea prealabilă a Uniunii Avocaților din Moldova (UAM). Reprezentanții Uniunii sugerează că textul afectează direct autonomia organizațională a UAM, limitând mandatele liderilor și interzicând accesul în funcții pentru anumiți avocați.

Independența barourilor de avocați nu este un moft corporatist, afirmă ei, ci este un pilon fundamental al statului de drept, recunoscut atât de Recomandările Consiliului Europei, cât și de Principiile de bază ale ONU privind rolul avocaților. 

Uniunea Avocaților a reacționat, acuzând încălcări ale Legii privind transparența decizională și a Legii privind actele normative. Reforma, zic ei — oricât de bine intenționată ar fi fost — nu poate fi legitimă în absența unui proces transparent, participativ și consultativ. 

De astăzi, 15.07.2025, în R. Moldova — grevă generală, asistență juridică suspendată în instanțe, presiune publică și instituțională asupra Președinției. Totul converge către un moment de decizie: va promulga președinta Maia Sandu această lege sau nu?

La 25 iulie, Congresul extraordinar al avocaților ar putea decide escaladarea protestului. În paralel, susținerea venită din partea Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR) și a Avocatului Poporului, alimentează în plus această antiteză în preajma alegerilor parlamentare din Republica Moldova. 

Revendicările avocaților fixate pe hârtie par clare:
•    Puterea legislativă nu modifică arhitectura unei profesii fără consultare;
•    Puterea executivă nu ignoră apelurile publice privind drepturile fundamentale;
•    Iar profesiile independente — cum este cea de avocat — nu sunt reduse la statut de subordonate ale statului.

Dacă Legea 244/2025 va fi promulgată, Republica Moldova nu intră însă într-un conflict cu profesia juridică în sine, ci cu o parte a unui sistem auto-intitulat autonom, care în ultimele trei decenii a protejat rețele de interese obscure, corupte și în multe cazuri aliniate cu influența rusă.

Departe de a reprezenta un semnal de alarmă extern, această reformă legislativă este mai curând un semnal intern de curățare — o încercare legitimă a Parlamentului Republicii Moldova de a introduce transparență, termene-limită și responsabilitate într-un corp profesional care a fost, în mod constant, ostil reformei, justiției reale și apropierii europene.

Această criză, uneltită subtil, nu este despre câte mandate poate avea un decan. Este despre curajul unui stat de a-și reforma instituțiile, chiar și în fața unui corp profesional anchilozat și discreditat, care a jucat adesea rolul unui apărător al intereselor oligarhice și anti-europene. Este despre capacitatea Moldovei de a ieși dintr-un trecut post-sovietic în care „independența profesională” era un paravan pentru impunitate.

În 2025, adevărata democrație nu constă în a conserva structuri compromise, ci în a le deschide către cetățeni, responsabilitate și lege. Parlamentul Republicii Moldova face exact acest pas — și nu ar trebui să dea înapoi. Mai ales acum. Când se prefigurează destinul Națiunii Române în corpusul diplomației internaționale.

15/07/2025
Jurnalist Independent